Microbiomul gurii

Microbiomul gurii: placa, cariile și gingiile pe înțeles

Microbiomul gurii este comunitatea de bacterii care trăiesc pe dinți, pe gingii, pe limbă și pe obraji. Pe dinți formează placa — un biofilm structurat, ținut laolaltă de zaharuri făcute chiar de bacterii. În echilibru, protejează; când zahărul vine des sau curățarea e rară, speciile care fac acid preiau locul, smalțul se dizolvă, iar gingiile se inflamează.

De unde vine placa? — o femeie se apleacă peste chiuvetă în lumina rece a dimineții, după ce tocmai s-a clătit

Ce este microbiomul gurii

Gura este singurul loc în care corpul le oferă microbilor o suprafață care nu se înnoiește niciodată: smalțul dintelui. Pielea se descuamează, mucoasa intestinului se reface, dar un dinte rămâne. Așa că bacteriile construiesc pe el. Întâi vin pionierii, care se lipesc de pelicula de salivă; apoi alții se prind de ei; apoi toată comunitatea se înfășoară într-o matrice de zaharuri lipicioase — glucani — făcute din zaharoza pe care o mâncăm. Structura aceea este placa. Este un biofilm, un oraș cu ziduri, nu o pată de murdărie.

Înăuntrul unui biofilm, bacteriile se poartă altfel decât celulele care plutesc libere. Împart mâncarea, rezistă la clătiri și supraviețuiesc unor doze de antiseptic care le-ar omorî dacă ar fi singure. De aceea periajul — ruperea mecanică — bate cele mai multe ape de gură.

Ilustrație: o movilă tânără de bacterii rotunde, în lănțișoare scurte, pe smalțul dintelui, învelită într-un gel de zahăr lucios cu margine aurie

Cele trei întrebări pe care le pune toată lumea

De ce fac carii, dacă mă spăl pe dinți? Caria nu este doar o scăpare de igienă. Este o chimie a frecvenței: fiecare întâlnire cu zahărul le dă voie speciilor producătoare de acid să coboare pH-ul la suprafața smalțului, iar salivei îi trebuie timp ca să îl tamponeze la loc. Ronțăitul des bate periajul bun.

Sunt gingiile care sângerează ceva serios? Sângerarea este răspunsul sistemului imunitar la placa de la marginea gingiei. La început, este reversibilă. Lăsată în pace, comunitatea de sub gingie se mută spre anaerobii care trăiesc pe țesut inflamat, iar osul care ține dintele se retrage încet.

Bacteriile din gură mă afectează și în rest? Unele specii din gingiile inflamate se găsesc în plăcile de pe artere, în placentă și în tumorile de colon. Dacă ele călătoresc drept cauză sau drept pasageri se lămurește încă.

Ce poate spune știința și ce nu poate încă

Ilustrație: zahărul ajunge mereu la movila de placă de pe smalț, bacteriile rotunde producătoare de acid preiau locul, iar o ceață coral de acid înmoaie smalțul de dedesubt

Poate spune: placa este un biofilm; frecvența zahărului mână caria; inflamația gingiei este o discuție între bacterii și celule imunitare, iar la început este reversibilă; curățarea mecanică funcționează pentru că rupe matricea.

Nu poate spune încă: dacă tratarea gingiilor previne boala de inimă, care tulpini probiotice colonizează în mod sigur gura sau cât din „legătura gură–corp” este cauzală, nu un risc împărtășit. Studiile sunt scurte, iar rezultatele sunt mai ales markeri surogat.

Citește enciclopedia bacteriilor pentru speciile numite aici și lista de știri pentru ce s-a schimbat luna asta.

Similare